Georgiana Istrate, Percepția artei japoneze în Occident în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și formarea disciplinei istoriei artei în Imperiul Nipon. Coordonator: asist. dr. Ada Hajdu

Georgiana Istrate, Percepția artei japoneze în Occident în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și formarea disciplinei istoriei artei în Imperiul Nipon. Coordonator: asist. dr. Ada Hajdu

Lucrarea mea se concentrează pe participarea Japoniei la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900, vizând imaginea care se conturează în Franța în ceea ce privește obiectele de artă japoneză, precum și clișeele, prejudecățile și asocierile spontane formate de europeni, respectiv transferurile de noțiuni occidentale operate de niponi. Expoziția Universală de la Paris din 1900 a fost un moment cheie pentru crearea disciplinei istoriei artei în Japonia, proces antrenat de redactarea „Histoire de l’art du Japon”, prima carte de acest fel, elaborată de autori japonezi pentru cititori europeni, conform criteriilor occidentale ale disciplinei. Analizei acestui volum îi juxtapun examinarea unui text critic despre expunerea Japoniei la această Expoziție Universală. Ambele discursuri despre arta japoneză sunt chestionate în finalul lucrării din perspectiva „istoriei artei globale”. Poate cel mai surprinzător lucru pe care l-am descoperit documentându-mă pentru lucrarea de licență a fost modul cum se pot transfera sau perpetua noțiuni neclar definite, arbitrare, nu doar într-o și dintr-o cultură atât de îndepărtată precum Japonia, ci și în Europa, de-a lungul secolelor sau prin traducerea dintr-o limbă europeană în alta. Ca să dau două exemple, discutate și în lucrare, voi aminti instabilitatea schemei „artelor frumoase” și criza de limbă și cultură cu care s-au confruntat japonezii în încercarea de a-și impune producția artistică drept „arte frumoase” și nu „arte decorative”.