Diana Ionescu, Receptarea critică a lui Anders Zorn, coordonator asist. univ. dr. Ada Hajdu

Diana Ionescu, Receptarea critică a lui Anders Zorn, coordonator asist. univ. dr. Ada Hajdu

La intersecția dintre regional și național pe de o parte, național și internațional pe de alta, se află artistul suedez Anders Zorn, considerat la începutul secolului al XX-lea unul dintre cei mai importanți pictori ai vremii, iar la câteva decenii după moarte o simplă notă de subsol a aceleiași perioade din istoria artei. Pentru a înțelege resorturile care au dus la succesul din timpul vieții și la uitarea postumă a lui Zorn, am considerat că trebuie să înțeleg cum a fost construită biografia artistică a acestuia, căreia i-am dedicat primul capitol. În următoarele capitole am conturat contextele artistice din țările în care Anders Zorn a fost considerat un artist important, adică Franța, Suedia și SUA. Una dintre modalitățile prin care se măsura succesul la Paris era receptarea la Salon și la Expozițiile Universale. Pentru a înțelege succesul lui Zorn la aceste evenimente-instituție am luat în considerare atât situația lui individuală, cât și situația generală a pictorilor nordici. Dacă prin intermediul Franței numele lui Zorn a devenit cunoscut, în Suedia, la Academia Regală de Artă, a învățat pictura și sculptura. Prin urmare, am prezentat situația acestei instituții în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, am făcut un istoric al centrelor artistice străine în care au studiat suedezii începând cu secolul al XVIII-lea și am analizat relația lui Zorn cu mișcarea de secesiune față de Academie. Am analizat apoi receptarea artei scandinavilor în SUA și modalitățile de difuzare a acesteia prin intermediul expozițiilor și periodicelor. În această rețea comună tuturor scandinavilor, am oferit un spațiu mai larg rețelei personale care a dus la celebritatea lui Anders Zorn, din care nu au lipsit succesul la critică, patronajul și expunerea artei lui în muzee și galerii din orașe ca Boston și New York.